Definita cuvantului biruință
BIRUÍNȚĂ, biruințe, s. f. Victorie, izbândă. – Din birui + suf. -ință.

Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu biruință
ZĂVEÁSĂ, zăvése, s. f. (Var.) Zăvează. Vezi definitia »
FACOSCLERÓZĂ s. f. indurație a cristalinului. (< fr. phacosclérose) Vezi definitia »
CRUCIÁDĂ s.f. Nume dat expedițiilor cu caracter militar întreprinse în evul mediu de țările din Europa occidentală în Orientul Mediteranei, care, sub pretextul eliberării mormântului lui Cristos de sub musulmani, urmăreau de fapt cucerirea de noi teritorii. [Pron. -ci-a-, var. cruciată s.f. / < cruce, după it. cruciata, fr. croisade]. Vezi definitia »
ZDREÁLĂ s. f. Julitură, zgârietură, zdrelitură. (din zdreli) Vezi definitia »
AMBUȘÚRĂ, ambușuri, s. f. Parte a unui instrument muzical de suflat prin care se suflă aerul cu gura; muștiuc. – Din fr. embouchure. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z