Definita cuvantului biv
BIV adj. m. invar. (Înv.) Fost. – Slav (v. sl. bivŭ).
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu biv
CURATÍV, -Ă adj. care vindecă o medicină ~ă = parte a medicinei care se ocupă cu tratarea și vindecarea bolilor. (< fr. curatif) Vezi definitia »
CONDUCTÍV, -Ă adj. Referitor la conductibilitatea electrică; care conduce, conductor. [< fr. conductif]. Vezi definitia »
OSTENSÍV, -Ă, ostensívi, -e, adj. Care caută a se arăta, a se remarca; care nu se ascunde. (< fr. ostensiv)
Vezi definitia »
mozavív, -ă, mozavívi, -ve, adj. (reg.) ursuz, posac. Vezi definitia »
APELATÍV, -Ă adj., s. n. (substantiv) comun; nume calificativ. (< fr. appellatif, lat. appellativus) Vezi definitia »