EMINÉNȚĂ s. f. 1. titlu care se dă cardinalilor. ♦ ~ cenușie = consilier intim, persoană influentă care manevrează din umbră un personaj oficial, un partid. 2. proeminență, ieșitură. (< fr. éminence, lat. eminentia) Vezi definitia »

DIURÉZĂ, diureze, s. f. Producere și eliminare a urinei; creșterea cantității de urină. [Pr.: di-u-] – Din fr. diurèse, lat. diuresis. Vezi definitia »

moară, mori s. f. (intl.) ceas. Vezi definitia »

BUNDÍȚĂ s. f. Diminutiv al lui bundă. Vezi definitia »

NĂFRÁMĂ, năframe, s. f. Bucată de pânză de in, cânepă, bumbac, borangic etc. tivită pe margini și adesea împodobită cu cusături, folosită ca basma, batistă, ștergar etc. – Din tc. mahrama. Vezi definitia »