EXPIRATÓR, -OÁRE adj. Care servește la expirat. ♦ (Fon.) Accent expirator = accent bazat pe intensificarea expirării la pronunțarea silabei accentuate. [Cf. fr. expirateur]. Vezi definitia »

SCARIFICATÓR s. f. 1. mașină rutieră pentru scarificarea șoselelor. 2. mașină echipată cu cuțite-gheare, pentru afânarea adâncă a pământului, a pășunilor și fânețelor. 3. instrument pentru incizii superficiale în piele. (< fr. scarificateur) Vezi definitia »

ÎNTRERUPĂTÓR, -OÁRE, întrerupători, -oare, adj., s. n. (Aparat, dispozitiv) care servește la întreruperea sau la restabilirea unui circuit electric, hidraulic etc. [Var.: întreruptór, -oáre, adj., s. n.] – Întrerupe + suf. -ător (după fr. interrupteur). Vezi definitia »

DETUNĂTÓR, -OÁRE, detunător, -oare, adj., s. n. 1. Adj. Care răsună puternic; bubuitor. 2. S. n. Partea dindărăt a țevii unei arme de foc de infanterie, în care intră tubul cartușului. – Detuna + suf. -ător. Vezi definitia »

socrișór, socrișóri, s.m. (înv. și reg.) socru, socruleț. Vezi definitia »