SUPERFÍN, -Ă, superfini, -e, adj. De cea mai bună calitate, foarte fin; superior. – Super- + fin. Cf. fr. superfin. Vezi definitia »

dosolin, dosolinuri s. n. (eufem.) fese. Vezi definitia »

CIN- Element prim de compunere savantă cu semnificația „câine”, „în legătură cu câinii”. [Var. chino-, cine-, cino-. / < fr. cyno-, cf. gr. kyon, kynos]. Vezi definitia »

EXOCRÍN, -Ă adj. (despre glande) cu secreție externă. (< fr. exocrine) Vezi definitia »

ȚECHÍN s.m. Veche monedă de aur, de valori variabile, arabă și italiană. [< it. zecchino]. Vezi definitia »