ZĂLOÁGĂ, zăloáge, s. f. 3. (Var.) Zălog². Vezi definitia »

pitálniță, pitálnițe, s.f. (înv.) firidă în peretele altarului, în care se păstrează pâinea sfințită. Vezi definitia »

spáimă (-me), s. f. – Teamă, frică, groază. Origine incertă. Se consideră drept. der. de la un lat. *expavῑmen, din expavĕre (Cipariu, Gram., 87; Pușcariu 1611; Tiktin) care corespunde semantic, dar reprezintă dificultăți formale. Der. din lat. (gr.) spasma (Candrea) pare mai îndoielnică. – Der. (în)spăima, vb. (a înfricoșa, a îngrozi); spăimit, adj. (înnebunit, zăpăcit); spăimos, adj. (fricos, sperios). Cf. spăimînta. – Din rom. provine săs. spîimê. Vezi definitia »

BARABÚȘCĂ, barabuște, s. f. (Reg.) Cartof. – Din barab[ulă] + suf. -ușcă. Vezi definitia »

CALCOSFÉRĂ s. f. strat geologic între litosferă și barisferă, concentrat prin sulfură de fier și cu afinitate pentru sulf. (< fr. chalcosphère) Vezi definitia »