Definita cuvantului tindeche
TINDÉCHE, tindechi, s. f. Bucată îngustă de lemn sau de oțel, cu dinți la ambele capete, cu ajutorul căreia se ține întinsă pânza la război când se țese manual. ♦ Mecanism bazat pe o serie de rotițe, cu care se întinde pânza în lățime la războaiele mecanice. – Lat. tendicula.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu tindeche
MEHEHÉ interj. Cuvânt care redă strigătul caracteristic al oii, al mielului, al caprei; behehe (1). – Onomatopee. Vezi definitia »
HEHÉ interj. V. hei. Vezi definitia »
MOÁCHE s.f. v. moacă. Vezi definitia »
BETHE [betə], Hans Albrecht (1906-2005), fizician german. Stabilit în S.U.A. (1935). Prof. la Universitatea Cornell (Ithaca). Lucrări în domeniile fizicii nucleare, mecanicii cuantice și astrofizicii. A indicat cele mai probabile cicluri ale reacțiilor termonucleare stelare (ciclul lui B.). Premiul Nobel (1967). Vezi definitia »
ridíche (ridíchi), s. f. – Plantă (Raphanus sativus). – Var. rădiche. Lat. radῑcŭla „radiculă” (Pușcariu 1425; Tiktin), cf. it. radicchio › ngr. ῥαδίϰι „un tip de buruiană” › tc. radikia, alb. radhikje „cicoare”. Der. din ngr. (Candrea) sau din sl. rŭdŭky „lăptucă” (Miklosich, Lexicon, 808), este mai puțin probabilă. – Der. ridichioară, s. f. (cerențel, Geum urbanum). Vezi definitia »