ORGÓLIU, orgolii, s. n. Părere foarte bună, adesea exagerată și nejustificată, despre sine însuși, despre valoarea și importanța sa socială; îngâmfare, vanitate, suficiență, trufie. – Din it. orgoglio. Cf. fr. orgueil. Vezi definitia »

NARAMZÍU, -ÍE adj. v. narangiu. Vezi definitia »

EXÓRDIU, exordii, s. n. Prima parte a unui discurs, care, enunțând sumar conținutul acestuia, urmărește câștigarea atenției și bunăvoinței auditoriului; p. ext. introducere, prefață la o carte, la un articol etc. – Din lat. exordium. Vezi definitia »

jiu Vezi definitia »

principiu teleologic Vezi definitia »