CONSEMNAȚIÚNE, consemnațiuni, s. f. Operație prin care o persoană fizică sau juridică dispune păstrarea unei sume de bani pe numele și la dispoziția altei persoane la o instituție autorizată în acest scop; consemnare. ◊ Casa de economii și consemnațiuni = instituție centrală la care oamenii își pot depune economiile pentru păstrare și valorificare. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. consignation (refăcut după semn). Vezi definitia »

IMERSIÚNE s.f. 1. Afundare parțială sau totală a unui corp într-un lichid; stare a unui corp afundat într-un lichid. 2. Pătrundere a unui corp ceresc în conul de umbră al altui corp ceresc. [Pr.: -si-u-. – Var.: imérsie s.f.] – Din fr. immersion, lat. immersio, -onis. Vezi definitia »

Porțiune metalică sau de plastic a șiretului Vezi definitia »

ANAXIMENE (ANAXIMENES) (c. 585-c. 525 î. Hr.), filozof grec presocratic. Originar din Milet. A numit principiul lucrurilor aer, asigurîndu-i, prin dubla mișcare de condensare și rarefiere, unitatea dinamică. Vezi definitia »

DESCRIPȚIÚNE s.f. v. descripție. Vezi definitia »