Definita cuvantului boboc
BOBÓC, boboci, s. m. 1. Caliciul care conține floarea înainte de a se deschide și a se dezvolta deplin; floarea nedeschisă și nedezvoltată deplin. ◊ Fig. Un boboc de fată. 2. Pui de gâscă sau de rață. ◊ Expr. Toamna se numără bobocii = numai la stârșit se poate aprecia rezultatul unui efort. A paște (sau a păzi) bobocii = a-și pierde vremea degeaba. ♦ Fig. Începător într-un domeniu; om lipsit de experiență; (prin restricție) recrut. – Ngr. bubúki.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu boboc
MANIÓC s. m. arbust tropical cu rădăcina tubercul, din care se prepară o făină bogată în amidon (tapioca). (< fr. manioc) Vezi definitia »
moțóc, moțoáce, s.n. (reg.) 1. moț care atârnă. 2. coc, conci. 3. harțag, neastâmpăr. 4. măciulie. Vezi definitia »
zglăvóc2 (plantă) s. m., pl. zglăvóci Vezi definitia »
COLEDÓC1 adj. canal ~ (și s. n.) = canal prin care se varsă bila în duoden. (< fr. cholédoque) Vezi definitia »
Mijloc de transport tras de cal Vezi definitia »