Definita cuvantului tipar
TIPÁR, tipare, s. n. 1. Ansamblul operațiilor de tipărire a unui text; tehnica, meșteșugul de a tipări; ansamblul mijloacelor tehnice prin care se imprimă un text. ◊ Tipar adânc = calcografie (1). Tipar înalt = metodă de tipărire cu forme de tipar în relief. ◊ Expr. A da (ceva) la tipar = a preda (o lucrare) spre publicare. (A fi sau a se afla) sub tipar = (a fi sau a se afla) în pregătire la tipografie pentru a apărea, (a fi sau a se afla) în curs de tipărire. 2. Model, prototip după care se confecționează sau se toarnă diferite obiecte. ♦ Fig. Clișeu, șablon. ♦ Ștanță pentru baterea monedelor. ♦ Cofraj. 3. (Înv.) Urmă, întipărire. – Din sl. tiparŭ.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu tipar
SUBMANDIBULÁR, -Ă adj. Submaxilar. [< sub- + mandibular]. Vezi definitia »
FUNCȚIONÁR, -Ă s. m. f. cel care deține o funcție administrativă într-o întreprindere sau instituție. (< fr. fonctionnaire) Vezi definitia »
CENTIÁR s. m. măsură subdivizionară pentru terenuri, a suta parte dintr-un ar. (< fr. centiare) Vezi definitia »
OȚELÁR, oțelari, s. m. Muncitor calificat care efectuează într-o oțelărie2 operațiile de elaborare a șarjei de oțel. – Oțel + suf. -ar. Vezi definitia »
DROȘCÁR, droșcari, s. m. (Înv. și pop.) 1. Birjar. 2. Meseriaș care lucrează droște. – Droșcă + suf. -ar. Vezi definitia »