Definita cuvantului cancicov
CANCICOV 1. Mircea C. (1884-1959, n. Bacău), economist și om politic român. Fruntaș al Partidului Național-Liberal. A susținut regimul monarhist autoritar al lui Carol II. De mai multe ori min. A acționat pentru dezvoltarea industriei naționale. M. de onoare al Acad. (1937). 2. Georgeta C. (1899-1984, n. sat Poeni, azi Godinești, jud. Bacău), scriitoare română. Soția lui C. (1). Schițe descriind dintr-o perspectivă etnologică, pitoresc-comică universul rural și oamenii săi („Poeni”, „Dealul perjilor”); nuvele și romane („Amurg”, „Îndrăgostitele”).
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu cancicov
círcov s. m. – Numele dat mai multor sărbători populare, legate de obiceiuri și credințe folclorice: circovii de iarnă, 16-18 ianuarie; circovii Marinei, 16-18 iulie; circovii din urmă, 29 iulie. Sl. čerkovnei „ecleziastic” (cf. Tiktin). Vezi definitia »
mórcov (mórcovi), s. m. – Carotă (Daucus carota). Bg., rus. morkov (Miklosich, Slaw. Elem., 30; Tiktin; Conev 48). – Der. morcoveancă, s. f. (plantă, Pleurospermum austriacum); morcoviu, adj. (roșu portocaliu). Vezi definitia »
pocróv, -ă, s.n. și f. 1. (înv. și reg.) acoperământ pentru obiectele de cult; pocrovăț. 2. (înv.) țesătură fină ca un voal pentru acoperit capul. 3. (reg.; la pl. art.) sărbătoare creștină la 1 octombrie (acoperământul Maicii Domnului). 4. (reg.; în forma „procov”) văl de mireasă. 5. (reg.) pânza de pe fața mortului. 6. (reg.; în forma „procov”) scutec de copil. 7. (reg.) covor țărănesc, scoarță; pătură groasă, pocroviță, pocruț. 8. (reg.; la pl. art. în forma „pocroavele”) sărbătoare creștină la 29 august (Tăierea capului sfântului Ioan Botezătorul). 9. (s.f.; reg.) mică plantă erbacee cu tulpina ramificată la bază și cu flori roșii, roz sau albastre; scânteiuță. Vezi definitia »
sămăcóv, sămăcoáve, s.n. (reg.) ciocan folosit la topitorie. Vezi definitia »
BOLOTNIKOV, Ivan Isaevici (?-1608), conducătorul unei mari răscoale a țăranilor din Rusia (1606-1607). După asediul nereușit al Moscovei, a fost prins și ucis prin înecare. Vezi definitia »