MILITÁR, -Ă, militari, -e, s. m. și f., adj. l. S. m. și f. Persoană care face parte din cadrele armatei sau care își face stagiul militar; ostaș, oștean. 2. Adj. Care aparține armatei sau militarilor (1), privitor la armată sau la militari, specific armatei sau militarilor; făcut după principii proprii armatei; milităresc, ostășesc. ◊ Serviciu (sau stagiu) militar = stagiu pe care sunt obligați să-l presteze toți bărbații valizi ai unei țări. ♦ Realizat sau efectuat prin sau de către armată. – Din fr. militaire, lat. militaris, germ. Militär. Vezi definitia »

CATERPILÁR s. n. tractor pe șenile, puternic, pentru lucrări rutiere. (< engl. caterpillar) Vezi definitia »

BACILÁR, -Ă adj. referitor la bacili; (despre boli) provocat de bacili. (< fr. bacillaire) Vezi definitia »

BANCÁR, -Ă adj. care aparține băncii¹; de bancă. ♦ capital ~ = capital bănesc de care dispun băncile și din care se acordă împrumuturi cu dobândă. (< it. bancario, fr. bancaire) Vezi definitia »

ALVAR, Manuel (1923-2001), lingvist și literat spaniol. Prov. univ. la Madrid. Specialist în istoria limbii și a dialectologiei spaniole („Spaniola vorbită în Tenerife”; „Atlasul lingvistic-etnografic al Andaluziei”). A scris „Viața sfintei Maria Egipțianca”. M. de Onoare al Academiei Române (1991). Vezi definitia »