CHIRĂÍT, chirăituri, s. n. Faptul de a chirăi; zgomot, sunet, strigăt scos de cel care chirăie. – V. chirăi. Vezi definitia »

scorboroșít, scorboroșítă, adj. 1. (reg.; despre copaci sau trunchiuri de copaci) scorburos, găunos, scorburit, bortos, bustihos, buturos. 2. (reg.; despre dinți, măsele) cariat. 3. (înv.; despre pământ, munți) adâncit, afundat, cu văgăuni, peșteri și râpe. 4. (fig.; reg.; despre sunete) înfundat, surd, înăbușit. Vezi definitia »

CÓCPIT s.n. v. cockpit. Vezi definitia »

NEPOFTÍT, -Ă, nepoftiți, -te, adj. (Adesea substantivat) Care nu este chemat, invitat, poftit sau dorit. – Ne- + poftit. Vezi definitia »

OSTEOCÍT, osteocite, s. n. Celulă osoasă în stadiu matur, complet diferențiată, care prezintă numeroase prelungiri ramificate. [Pr.: -te-o-. – Var. (după alte surse) osteocită] – Din fr. ostéocyte. Vezi definitia »