VERIFICATÓR, -OÁRE I. adj., s. m. f. (cel) care verifică ceva (din punct de vedere contabil, tehnic etc.). II. s.n. aparat care permite executarea de controale. (< fr. vérificateur) Vezi definitia »

zor interj. – Imită zăngănitul obiectelor metalice. – Var. zur, țur. Creație expresivă, cf. zang. – Der. zornăi (var. zurăi, zurui, zorzoi, zorzoni), vb. (a zăngăni), a cărui legătură cu mag. zörrenni (Cihac, II, 540) nu este probabilă; zornăit (var. zornet, zurăit, zuruit), s. n. (zăngănit); zornăială (var. zornăitură, zorzoială), s. f. (zăngănit); zornăitor (var. zuruitor), adj. (zgomotos); zorzoană, s. f. (podoabe, ornamente fără gust), s-ar fi zis la început de cele care se foloseau pentru a face zgomot, cf. țarțam; (în)zorzona, vb. (a se împodobi cu zorzoane, a se împopoțona); zurzur, s. m. (podoabă, zorzoană). Vezi definitia »

DEFRIȘÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care efectuează (sau lucrează la) defrișări. [Cf. fr. défricheur]. Vezi definitia »

MACULATÓR s.n. Caiet (din hârtie de calitate inferioară) folosit pentru concepte, note etc. [Cf. it. maculatore]. Vezi definitia »

OSPĂTĂTÓR, -OÁRE, ospătători, -oare, s. m. și f. (Înv.) Persoană care dă (sau ia parte la) un ospăț. – Ospăta + suf. -tor. Vezi definitia »