BUJORÉL, bujorei, s. m. 1. Diminutiv al lui bujor; bujoraș. 2. Mică plantă erbacee cu frunze lunguiețe și ovale și cu flori mari, purpurii; gemănariță (Orchis papilionacea). – Bujor + suf. -el. Vezi definitia »

ISOSCÉL, isoscele, adj. (Despre un triunghi) Care are două laturi egale; (despre un trapez) ale cărui laturi neparalele sunt egale. – Din fr. isocèle, lat. isosceles. Vezi definitia »

MULTICÉL, -ÍCĂ, multicei, -ele, adj., adv. Multișor. ◊ De multicel = cam de multă vreme. – Mult + suf. -icel, -icică. Vezi definitia »

múdmel s.n. (reg.) făina cea mai albă. Vezi definitia »

BĂDIȚÉL, bădiței, s. m. (Pop.) Bădiță. – Bădiță + suf. -el. Vezi definitia »