OȚETÁR, (1, 3) oțetari, s. m., (2) oțetare, s. n. 1. S. m. (Înv.) Persoană care fabrică sau vinde oțet. 2. S.. Mic serviciu de masă alcătuit din sticluțe în care se pun oțet și untdelemn. 3. S. m. Arbore cu frunze compuse, alterne, cu flori galbene-verzui și cu fructe roșii-purpurii, ale cărui frunze și scoarță, bogate în tanin, se folosesc în tăbăcărie, iar fructele pot fi folosite la fabricarea oțetului (Rhus typhina). – Oțet + suf. -ar. Vezi definitia »

STAR s.m. Vedetă de cinema; stea. [< engl., fr. star]. Vezi definitia »

frăgár, frăgári, s.m. (reg.) 1. dud. 2. numele unei insecte. Vezi definitia »

CIZMÁR, cizmari, s. m. Persoană care se ocupă cu confecționarea și repararea încălțămintei; pantofar, ciubotar. – Cizmă + suf. -ar. Vezi definitia »

SONÁR s.n. Detector sonic pentru obiecte subacvatice, analog cu radarul, care în locul undelor electromagnetice folosește unde elastice. V. asdic. [< engl. sonar < so(und) na(vigation and) r(anging) – navigare și localizare prin sunet]. Vezi definitia »