APOGIATÚRĂ s. f. (muz.) ornament melodic din unul sau mai multe sunete, executate prin scurtarea duratei normale a notei precedente. (< it. appoggiatura) Vezi definitia »

IMUNOGLOBULÍNĂ, imunoglobuline, s. f. (Biol.) Glicoproteidă care are funcție de anticorp. – Din engl. immunoglobulin. Vezi definitia »

CARAVÉLĂ, caravele, s. f. Corabie cu pânze, rapidă, folosită în trecut (de spanioli și de portughezi) pentru călătorii lungi. – Din it. caravella, fr. caravelle. Vezi definitia »

NULIGÉSTĂ adj., s. f. (femeie) care nu a fost niciodată gravidă. (< fr. nulligeste) Vezi definitia »

GÂRNIȚĂ, gârnițe, s. f. Arbore înrudit cu stejarul, cu tulpina dreaptă, a cărei scoarță are la exterior un strat solzos, cu frunze mari, lungi, fără pețiol (Quercus frainetto). [Var.: gârneáță s. f.] – Din bg., scr. granica. Vezi definitia »