DRĂGULÉȚ¹, drăgulețe, s. n. (Înv.) Eghilet. – Din drag + suf. -ul-eț. Vezi definitia »

puț! interj. (reg.) strigăt cu care se asmut câinii asupra cuiva. Vezi definitia »

CHIȚ interj. Cuvânt care imită sunetele caracteristice ale șoarecilor. – Onomatopee. Vezi definitia »

antiglónț (-ti-glonț) adj. invar. Vezi definitia »

știț, știțuri, s.n. (reg.) 1. bucată de fier care se fixează pe partea exterioară a benghiușului de la car. 2. fiecare dintre cele două șine de fier care leagă cracii căruței de osie și de cruce. 3. fiecare dintre cele două cârlige fixate pe crucea căruței de care se agață orcicurile. Vezi definitia »