DÁDĂ², dádi, s. m. Tată (al unui țigan). (din țig. dad) Vezi definitia »

ARMÁTĂ, armate s. f. 1. Totalitatea forțelor militare ale unui stat; oaste. ◊ Expr. A face armata = a executa serviciul militar. ♦ Mare unitate militară compusă din câteva corpuri și unități din diferite arme. 2. Fig. Colectivitate acționând în vederea unui scop comun. Armata păcii. ◊ Armata (industrială) de rezervă = (în orânduirea capitalistă) populație muncitorească rămasă fără lucru din pricina anarhiei modului de producție. ♦ Mulțime, ceată; cârd, șir. – It. armata. Vezi definitia »

hulúbă (hulúbe), s. f. – Prăjină prinsă de crucea căruței. – Var. hlobă, ulubă, h(o)loabă. Rut. och(o)loblja, pol. hołoble (Cihac, II, 139; Tiktin; DAR), din germ. kloben. – Der. hlobăna, vb. refl. (a se legăna). Vezi definitia »

BÁTCĂ², batce, s. f. Un fel de capcană folosită la prinderea rozătoarelor mici. Vezi definitia »

hártă (hắrți), s. f. – 1. Reprezentare grafică a suprafeței pămîntului. – 2. (Înv.) Document. – Mr. hartă. Ngr. χάρτις (DAR). Sec. XVII. – Der. hărțulie (var. înv. hărtulie), s. f. (hîrtie, maculatură). Cf. hîrtie. Vezi definitia »