Definita cuvantului bravură
BRAVÚRĂ, (2) bravuri, s. f. 1. Vitejie, curaj, îndrăzneală. 2. Faptă vitejească, curajoasă. – Fr. bravoure.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu bravură
CARABINIÉRĂ s.f. Carabină (2). [Pron. -ni-e-. / cf. germ. Karabinier(heken)]. Vezi definitia »
crásnă1, crásne, s.f. (reg.) 1. sapă ascuțită la vârf pentru pământ tare. 2. jug pentru o singură vită. Vezi definitia »
ALBĂSTRÍȚĂ, albăstrițe, s. f. (Bot.) Albăstrea. – Albastră + suf. -iță. Vezi definitia »
DISMORFÓZĂ s. f. dismorfie. (< fr. dysmorphose) Vezi definitia »
VÁMPĂ s.f. (Fam.) Femeie, mai ales actriță, care urmărește să exercite o fascinație senzuală și violentă. [Var. vamp s.f. / < engl., fr., it. vamp, germ. Vamp]. Vezi definitia »