Definita cuvantului brazdă
BRÁZDĂ, brazde, s. f. 1. Fâșie de pământ răsturnată cu plugul; urmă rămasă în pământ după plug. ◊ Loc. adj. (Despre vite de jug) Din (sau de) brazdă = din dreapta. ◊ Expr. A da sau a aduce (pe cineva) pe (sau la) brazdă = a aduce (pe cineva) pe calea cea dreaptă, a-l face să se acomodeze. A se da pe brazdă = a se îndrepta; a se deprinde cu o noua situație, a se acomoda. 2. Bucată de pământ desprinsă cu iarbă cu tot; glie. 3. Rând de iarbă (sau de grâu etc.) cosită; polog. 4. Strat (de legume sau de flori); răzor. 5. Urmă, dâră, pârtie; crestătură. ♦ Fig. Zbârcitură, cută a feței. – Slav (v. sl. brazda).
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu brazdă
LIPOGRANULOMATÓZĂ s. f. inflamație granulomatoasă aseptică a țesutului gras, prin proliferarea, necrozarea și transformarea fibroasă a celulelor adipoase. (< fr. lipogranulomatose) Vezi definitia »
sácică s.f. (înv.; cu sens colectiv) paie tăiate (pentru hrana mânjilor). Vezi definitia »
RÁNDĂ s. f. velă aurică arborată la catargul de la pupă. (< it. randa) Vezi definitia »
BAZÍLICĂ, bazilici, s. f. 1. Biserică romano-catolică medievală, în formă de dreptunghi, împărțită în interior în trei părți prin șiruri de coloane; (azi) nume dat unei biserici sau unei catedrale impunătoare. 2. (La romani) Edificiu public cu interiorul împărțit, prin șiruri de coloane, în trei sau în cinci părți. – Din fr. basilique, lat. basilica. Vezi definitia »
a se crede mielul din dodoașă expr. (adol.) a se lăuda, a se grozăvi, a se fuduli. Vezi definitia »