hambár (hambáre), s. n. – 1. Magazie de grîne, grînar. – 2. Covată, albie. – 3. (Înv.) Cală. – 4. (Arg.) Tabacheră. – Mr. ambare, megl. ambar. Tc. (per.) ambar (Hesseling 38; Șeineanu, II, 202; Lokotsch 777; Berneker 28), cf. ngr. ὰμπάρι „cală”, alb., bg., sb., rut., rus. ambar, mag. hámbár (cf. Gáldi, Dict., 92). Vezi definitia »

OCTOGENÁR, -Ă, octogenari, -e, adj., s. m. și f. (Persoană) care a atins (sau a depășit) vârsta de optzeci de ani. – Din fr. octogénaire. Vezi definitia »

(rar) Care ține de evanghelicism, referitor la evanghelicism: „prozelitism... se face desigur și în cadrul evanghelicist.” L. BLAGA [Evanghelic + ist] Vezi definitia »

CELIBATÁR, -Ă, celibatari, -e, s. m. și f. Persoană (în special bărbat) necăsătorită. – Din fr. célibataire. Vezi definitia »

OCULÁR, -Ă adj. Referitor la ochi, al ochiului. ◊ Martor ocular = persoană care poate depune mărturie pentru fapte pe care le-a văzut petrecându-se sub ochii săi; distanță oculară = distanță dintre centrele optice ale ochilor. // s.n. Lentilă a unei lunete, a unui microscop etc. care este așezată în partea unde se găsește ochiul observatorului. [Cf. fr. oculaire < lat. oculus – ochi]. Vezi definitia »