DESĂGÚȚĂ, desăguțe, s. f. Diminutiv al lui desagă; desăgel, desăgior. – Desag + suf. -uță. Vezi definitia »

HANTÍSĂ s. f. 1. idee, amintire etc. de care cineva nu se poate debarasa; obsesie. 2. mișcare de obiecte, zgomot etc. despre care se pretinde că ar putea fi provocată la distanță, prin inducție psihică. (< fr. hantise) Vezi definitia »

CONTRAOFENSÍVĂ, contraofensive, s. f. Trecere de la apărare la ofensiva de mari proporții, cu forțele unuia sau ale mai multor fronturi, în scopul stăvilirii inamicului aflat până atunci în ofensivă. [Pr.: -tra-o-] – Din fr. contre-offensive. Vezi definitia »

FORNĂIÁLĂ, fornăieli, s. f. (Rar) Fornăit¹. [Pr.: -nă-ia-] – Fornăi + suf. -eală. Vezi definitia »

CÓLNIȚĂ¹, colnițe, s. f. (Reg.) Adăpost pentru oi sau pentru vite, construit din nuiele și acoperit cu paie; șură, șopron. – Din scr. kolnica. Vezi definitia »