ștricuí, ștricuiésc, vb. IV (reg.) 1. (despre cai) a se lovi, în mers, cu un picior de altul. 2. (despre oameni) a suprima, a elimina un cuvânt, un fragment dintr-un text; a șterge. Vezi definitia »

LECUÍ, lecuiesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A (se) îngriji, a (se) trata, a da sau a lua medicamente spre a (se) face sănătos; p. ext. a (se) vindeca, a (se) însănătoși. 2. Refl. Fig. A nu mai dori cu nici un preț să facă ceva (în urma unei întâmplări neplăcute). – Leac + suf. -ui. Vezi definitia »

sniffui, sniffuiesc v. t. (tox.) a inhala nazal droguri, a priza droguri Vezi definitia »

RĂFUÍ, răfuiesc, vb. IV. Refl. recipr. A cere socoteală (cuiva), a limpezi cu cineva o situație, a lămuri o neînțelegere; a se mustra, a se certa; a se bate cu cineva. – Et. nec. Vezi definitia »

prevăluí, prevăluiésc, vb. IV (reg.) a evalua. Vezi definitia »