CULT s.n. 1. Adorare mistică a unor ființe reale sau fantastice ori a unor idei abstracte; act religios făcut în cinstea unei divinități. ♦ Totalitatea ritualurilor unei religii. 2. Religie, confesiune. 3. Sentiment de admirație, de respect, de dragoste profundă pentru cineva sau ceva. [Pl. -te, -turi. / < fr. culte, cf. lat. cultus]. Vezi definitia »

spalt, spálturi, s.n. (înv.) piatră folosită în topitorie pentru a facilita fuziunea anumitor metale. Vezi definitia »

JURISCONSÚLT s.m. 1. (În Roma antică) Persoană care acorda părților asistență în fața justiției. 2. Specialist care dă consultații în probleme de drept. 3. Specialist în științele juridice care se ocupă cu rezolvarea problemelor de drept într-o instituție, pe care o reprezintă în justiție. [< fr. jurisconsulte, cf. lat. iurisconsultus]. Vezi definitia »

KILOELECTRÓN-VOLT, kiloelectrón-volți s.m. v. kiloelectronvolt. [Simb. keV] Vezi definitia »

falt, fálturi, s.n. (reg.; la rochii) cută, încrețitură. Vezi definitia »