Definita cuvantului brânză
BRẤNZĂ, (2) brânzeturi, s. f. 1. Produs alimentar obținut prin coagularea laptelui cu ajutorul cheagului sau al unor coagulanți sintetici. Frate, frate, dar brânza-i pe bani (= în afaceri nu poate fi vorba de sentimentalism). ◊ Expr. Brânză bună în burduf de câine, se spune despre un om plin de calități, care însă nu le folosește în scopuri bune. A nu face nici o brânză = a nu face, a nu isprăvi nimic; a nu fi bun de nimic. (Ducă-se, du-te etc.) opt cu a brânzei sau opt (și) cu a brânzei nouă, se zice când scapi (sau dorești să scapi) de o persoană supărătoare. 2. (La pl.) Diferite feluri de brânză (1).
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu brânză
máică (-ci), s. f. – 1. Mamă. – 2. Maica Domnului „Fecioara Maria”. – 2. Titlu dat călugărițelor. – Mr., megl. maică. Bg. majika, sb., cr. màika (Cihac, II, 103; Berneker, II, 8; Tiktin). Vezi definitia »
sângeraríță, sângeraríțe, s.f. (reg.) numele a două plante erbacee. Vezi definitia »
BUCĂȚÍCĂ, bucățele, s. f. Diminutiv al lui bucată. ◊ Expr. A face (sau a tăia, a rupe în) bucățele (-bucățele) = a fărâmița, a mărunți. Bucățică ruptă (sau tăiată) sau ruptă bucățică = exact, la fel; leit. ♦ Lucru de mâncare. ◊ Expr. A-și da (sau a-și lua) bucățica de la gură = a da din puținul său, a fi darnic. A-i lua (cuiva) bucățica din (sau de la) gură = a lipsi (pe cineva) chiar și de strictul necesar. Vezi definitia »
neodíhnă s.f. 1. (pop.) oboseală. 2. (înv.) neliniște, îngrijorare, grijă; nemulțumire. 3. (înv.) zgomot, zarvă; agitație, dezordine, tulburare. 4. uneltire. Vezi definitia »
GIBERELÍNĂ s.f. Acid organic vegetal prezent în unele ciuperci și în florile plantelor, constituind un factor complementar al auxinei și stimulând înflorirea și creșterea acestora. [< fr. gibbérelline]. Vezi definitia »