Definita cuvantului tiptil
TIPTÍL adv. 1. Fără zgomot, ușor, cu grijă (pentru a nu fi auzit). Merge tiptil. ♦ Pe furiș, pe nesimțite; pe ascuns (pentru a nu fi văzut, pentru a nu se da de gol). 2. (Înv.; în expr.) A se îmbrăca tiptil = a se deghiza, a se travesti. [Var.: (înv.) teptíl adv.] – Din tc. tebdil.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu tiptil
CONTROVERSÁBIL, -Ă, controversabili, -e, adj. Care poate fi controversat. – Din fr. controversable. Vezi definitia »
INCREÁBIL, -Ă adj. care nu se poate crea. (< fr. incréable) Vezi definitia »
BAROFÍL, -Ă adj. (despre organisme) care se dezvoltă în locuri cu presiune ridicată. (< fr. barophile) Vezi definitia »
IMPRESCRIPTÍBIL, -Ă adj. care nu poate fi prescris. (< fr. imprescriptible) Vezi definitia »
LEIOFÍL, -Ă adj. cu frunze netede, nepăroase. (< lat. leiophyllus) Vezi definitia »