trunchi adj. (înv.) lipsit de, fără ... Vezi definitia »

RĂRÚNCHI, rărunchi, s. m. (Pop.) 1. Rinichi. ◊ Expr. A avea seu la rărunchi = a fi om cu avere. A ofta din rărunchi = a ofta din adâncul sufletului. 2. Interiorul trupului omenesc (considerat ca sediu al vitalității, al sensibilității); p. ext. miezul, mijlocul unui lucru. – Lat. renunculus. Vezi definitia »

CONCHI-/CONCO- elem. „cochilie, scoică”, „cornet nazal”. (<fr., engl. conchi-, concho-, cf. lat. concha, gr. konkhe, cochilie) Vezi definitia »

țíchi! interj. (reg.) 1. strigătul pitulicii. 2. (s.f.) pitulice. Vezi definitia »

UGHI, ughi, s. m. Veche monedă maghiară de aur; galben unguresc. – Din pol. ug (= zlatu ugrusku). Vezi definitia »