PROCREÁȚIE, procreații, s. f. Procreare. [Pr.: -cre-a-] – Din fr. procréation. Vezi definitia »

REPETÍȚIE, repetiții, s. f. 1. Repetare, reluare a acelorași vorbe, idei, acțiuni etc. ◊ Armă cu repetiție = armă cu care se pot trage mai multe focuri (reîncărcându-se automat). ♦ Exercițiu făcut de către interpreți pentru pregătirea unui spectacol sau a unei audiții publice. ◊ Repetiție generală = ultima repetiție (cu decoruri și costume) făcută înainte de spectacol. ♦ Reluare de către elevi, la școală, în cadrul unor lecții speciale, sau acasă, a materiei de învățământ deja parcurse. 2. Procedeu sintactic-stilistic care constă în întrebuințarea de două sau de mai multe ori a aceluiași cuvânt sau a aceluiași grup de cuvinte, pentru a exprima durata, intensitatea, distribuția, progresia, succesiunea, periodicitatea sau pentru a sublinia o idee. – Din fr. répétition. Vezi definitia »

SINDACTILÍE s. f. Malformație congenitală a mâinii sau a piciorului constând în lipirea a două sau a mai multor degete între ele prin sudarea părților moi, oasele rămânând separate. – Din fr. syndactylie. Vezi definitia »

SIMONÍE s. f. trafic cu obiecte sfinte, vânzare de bunuri spirituale, de funcții ecleziastice. (< fr. simonie) Vezi definitia »

GEOCARPÍE s. f. fenomen la unele plante, care, după fecundație, își înfundă floarea în pământ, unde se dezvoltă fructele. (< fr. géocarpie) Vezi definitia »