ANAFRODIZIÁC, -Ă adj., s.n. (Substanță) care determină încetarea dorințelor sexuale. // s.m. și f. Cel care nu are dorințe sexuale, ale cărui organe sexuale sunt atinse de atonie. [< fr. anaphrodisiaque]. Vezi definitia »

MONOMANIÁC, -Ă adj., s. m. f. monoman. (< fr. monomaniaque) Vezi definitia »

răvác (-curi), s. n. – 1. Miere naturală. – 2. Primul must, care curge fără a distruge strugurii. – Var. ravac. Tc. ravak (Șeineanu, II, 300; Lokotsch 1710), cf. sb. ravak. – Der. răvăci, vb. (a pritoci vinul), probabil cuvînt identic cu a răvăși, vb. (a pritoci vinul; a descompune, a răscoli, a zăpăci), pentru al cărui semantism cf. cele două sensuri ale sp. trasegar; răvășeală (var. răvăceală), s. f. (dezordine, zăpăceală). Vezi definitia »

SÂSÂIÁC, sâsâiace, s. n. (Reg.) Un fel de hambar construit din scânduri sau din nuiele împletite și folosit pentru păstrarea cerealelor. – Din ucr. susik, rus. susek, magh. szuszék. Vezi definitia »

veac s. n,, pl. veácuri (în expr. și veci) Vezi definitia »