Definita cuvantului brut
BRUT, -Ă, bruți, -te, adj. 1. (Despre o materie primă) Care se găsește în stare naturală, încă neprelucrat; (despre un produs în stare de prelucrare) care n-a fost încă transformat în produs finit. 2. (Despre greutatea mărfurilor) Din care nu s-a scăzut daraua; (despre un venit) din care nu s-au scăzut cheltuielile, impozitele etc. – Lat. lit. brutus (fr. brut).
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu brut
cnut (cnúturi), s. n. – Bici. – Var. (înv.) cnută. Rus. knut (sec. XVIII). Vezi definitia »
BIOENERGOTERAPEÚT s. m. cel care vindecă bolile prin calitățile sale bioenergetice. (< bioenergie + terapeut) Vezi definitia »
SCORBÚT, scorbuturi, s. n. Boală datorată lipsei de vitamină C în alimentație, care se manifestă prin slăbirea forței musculare, anemie, sângerarea gingiilor, căderea dinților, apariția unor plăgi deschise etc. – Din fr. scorbut. Vezi definitia »
TERAPEÚT1 s. m. medic specialist în terapeutică. (< fr. térapeute) Vezi definitia »
SATISFĂCÚT, -Ă, satisfăcuți, -te, adj. (Despre oameni) Care este plin de mulțumire, de satisfacție; ale cărui dorințe, exigențe au fost îndeplinite; căruia i s-a dat satisfacție; care exprimă mulțumire; mulțumit. – V. satisface. Vezi definitia »