ZVEÁZDĂ, zvézde, s. f. (Rel.) Stea de argint purtată deasupra patenei. (din sl. zvĕzda = stea) Vezi definitia »

TOALÉTĂ, toalete, s. f. 1. Faptul de a se găti, de a se dichisi (spălându-se, pieptănându-se, îmbrăcându-se); dichisire, îngrijire, găteală. ◊ Loc. adj. De toaletă = care servește la îngrijirea și la curățarea corpului. ♦ Closet (prevăzut cu chiuvetă). (Concr.) Totalitatea obiectelor de îmbrăcăminte (femeiască); p. restr. rochie. (Concr.) Mobilă compusă dintr-o oglindă și mai multe dulăpioare, rafturi etc., unde se țin obiectele necesare îngrijirii tenului, părului etc. [Pr.: to-a-] – Din fr. toilette. Vezi definitia »

hăciúgă s.f. (reg.) desiș (de fag, de brad), hățiș, boroagă. Vezi definitia »

PRECORECTÚRĂ s. f. corectură înainte de a da manuscrisul la tipar. (< pre- + corectură) Vezi definitia »

a cădea la înghesuială expr. (intl.) a fi reținut de poliție cu ocazia unei razii. Vezi definitia »