Definita cuvantului buchirisi
BUCHIRISÍ, buchirisesc, vb. IV. Intranz. (Rar) A citi sau a învăța cu mare osteneală sau cu migală. – Din bucher + suf. -isi.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu buchirisi
HÂRSÍ, hârsesc, vb. IV. Refl. (Reg.) 1. A nu se îndura să cheltuiască; a se zgârci, a se scumpi. 2. A se deprinde (cu necazurile, cu nevoile); a se hârșâi (2). – Et. nec. Vezi definitia »
măglisí, măglisésc, vb. IV (înv.) a amăgi, a înșela prin lingușiri. Vezi definitia »
scoposí, scoposésc, vb. IV (reg.) 1. a proiecta. 2. a profita, a câștiga. Vezi definitia »
colandrisí, colandrisésc, vb. IV (înv.) a utiliza, a exploata pe cineva. Vezi definitia »
mirosí (mirós, mirosít), vb. – 1. A exala miros. – 2. A percepe mirosul. – 3. A adulmeca. – Var. amirosi, (a)mirosesc. Megl. mirises, mirisiri. Ngr. μυρώνω, aorist ἐμύρωσα „a parfuma” (Graur, BL, IV, 102; Pușcariu, Lr., 260), cf. v sb. mirisati (Vasmer, Gr., 99), bg. mirisati, mirosati (sec. XVII). Der. din sl. (Tiktin; Candrea) nu e o ipoteză necesară. Completat de amirosi, este un cuvînt de uz general (ALR, I, 77). – Cf. mir. Der. miros, s. n. (odor, parfum; olfacție), postverbal, sau direct din ngr. μύρωσις „ungere” (Roesler 573; Murnu 37); miroseală, s. f. (înv., mir; odor, parfum); mirosenie, s. f. (înv., mir; înv., parfum); miroseață, s. f. (parfum); mirositor, adj. (parfumat, odorant). Vezi definitia »