Definita cuvantului buciuma
BUCIUMÁ2, búcium, vb. I. Intranz. A sufla, a cânta din bucium. ♦ Tranz. Fig. A anunța, a vesti ceva. – Lat. bucinare.

Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu buciuma
CÓMA s. f. 1. aberație a unui sistem optic în formă de coadă de cometă, cauzată de fascicule de raze incidente, lungi și oblice. ◊ aberație a lentilelor electronice în apariția unei estompări spre periferia imaginii. 2. nebulozitate gazoasă care înconjură nucleul unei comete. ( Vezi definitia »
AUTOPROGRAMÁ vb. I. refl. A se programa singur. [Cf. fr. autoprogrammer]. Vezi definitia »
SUBLIMÁ vb. I. intr. 1. (despre substanțe) a trece din stare solidă direct în stare de vapori. 2. a curăța de orice amestec impur sau străin. ◊ (psihan.) a deplasa energia izvorâtă din porniri instinctuale și egoiste spre atingerea unor scopuri altruiste și spirituale. II. refl., tr., intr. a (se) transpunse pe un plan superior, în sentimente superioare. ◊ (fig.) a (se) purifica, a se rafina. (< fr. sublimer, lat. sublimare) Vezi definitia »
MICROFILMÁ vb. tr. a fotografia pe microfilm. (< fr. microfilmer) Vezi definitia »
forma de executare a unor lucrari, pe baza de contract si caiet de sarcini, de catre o persoana sau o intreprindere pentru o alta persoana. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z