RIBÓZĂ s. f. (Biol.) Monozaharidă cu cinci atomi de carbon, caracteristică acizilor ribonucleici, component esențial al tuturor celulelor vii. – Din fr. ribose. Vezi definitia »

ANOSTÓZĂ s.f. Atrofie a oaselor. [< fr. anostose]. Vezi definitia »

FĂRẤMĂ, fărâme, s. f. Bucată mică rămasă din ceva (după ce s-a sfărâmat, s-a spart, s-a rupt etc.); fiecare dintre bucățelele în care s-a împărțit un obiect (în urma sfărâmării, spargerii, ruperii). ◊ Expr. A (se) face (mici sau mii și) fărâme = a (se) sfărâma. – Cf. alb. thërrime. Vezi definitia »

poácă² s.f. (reg.) 1. lovitură (dată cu pumnul). 2. neînțelegere, conflict, ceartă, discordie. Vezi definitia »

CVÁRTĂ/CUÁRTĂ s. f. (muz.) interval de patru trepte într-o gamă diatonică. (< fr. quarte, it. quarta, lat. quartus) Vezi definitia »