BASELLAND [ bázəlland], semicanton în N Elveției; 428 km²; 227,1 mii loc. (1988). Centrul ad-tiv: Liestal. Expl. forestiere. Cereale, cartofi. Bovine și porcine. Vezi definitia »

blînd (-de), adj. – Blajin, bun, pașnic. – Mr. blîndă, megl. blondă. Lat. blandus (Pușcariu 206; REW 1151; Candrea-Dens., 164; DAR); cf. v. fr. blant, prov. blan, sp. (blando).Der. blîndă, s.f. (urticarie); îmblînzi, vb. (a împăca, a liniști, a potoli); îmblînzitor, adj. (care îmblînzește; dresor). Blîndă se consideră uneori ca un der. dintr-un sl. blǫdi (cf. Byhan, Jb., IV, 304), caz în care ar fi identic cu bolînd; dar opinia admisă în general este că, dimpotrivă, rut. blynda, sb. blanda și bg. blŭnda provin din rom. (Candrea, Elemente, 407; Capidan, Raporturile, 230). A îmblînzi, vb., considerat de Pușcariu 779 ca der. dintr-un lat. *blandῑre (‹ blandῑri), este mai curînd o formație internă a rom. De asemenea se consideră în general că blîndețe, s.f. (gingășie, dulceață, bunătate) reprezintă lat. blandῑties (Pușcariu 207; Candrea-Dens., 165; REW 1150; DAR); dar este mai probabil o der. internă a rom. (cf. Graur, BL, V, 90), cu. var. blîndeție și blînzie, s.f. (înv., gingășie, dulceață). Vezi definitia »

MAGISTRÁND s. m. licențiat în teologie care urmează magisteriul. (după doctorand) Vezi definitia »

SUPRADIVIDEND s. n. divident suplimentar repartizat acționarilor ca urmare a unor rezultate excepționale obținute de firmă. (< supra¹- + divident) Vezi definitia »

BÉCHEND s.n. v. backhand. Vezi definitia »