ALINIÉRE, alinieri, s. f. Acțiunea de a (se) alinia și rezultatul ei. ♦ (Articulat, cu valoare de interjecție) Aliniați-vă! refaceți alinierea ! [Pr.: -ni-e-] Vezi definitia »

a da în primire expr. 1. (d. motoare, aparate etc.) a se defecta iremediabil. 2. (d. oameni) a muri. 3. (deț.) a denunța pe cineva care a comis o abatere disciplinară în penitenciar. Vezi definitia »

Care nu a fost supus vulcanizarii Vezi definitia »

AERISÍRE, aerisiri, s. f. Acțiunea de a aerisi și rezultatul ei; aeriseală. [Pr.: a-e-] – V. aerisi. Vezi definitia »

CONSTATÁRE, constatări, s. f. Acțiunea de a constata și rezultatul ei; stabilire, încredințare. – V. constata. Vezi definitia »