BÍNTĂ s.f. (Mar.) Stîlp de care se leagă navele la chei; baba. [< engl. bitt, cf. fr. bitte < scand. biti – stâlp]. Vezi definitia »

XILÓZĂ s. f. monozaharidă care se găsește în lemn, în paie etc. (< fr. xylose) Vezi definitia »

jabrínă s.f. (reg.) plantă de apă stătătoare, ce se întinde ca o pânză; mătasă, lână (în sintagma jabrina broaștei = mătasa (lâna) broaștei). Vezi definitia »

PULPÍTĂ, pulpite, s. f. Inflamație a pulpei dentare, caracterizată prin dureri violente. – Din fr. pulpite. Vezi definitia »

CONTRAFÚGĂ s. f. (muz.) fugă inversată. (< it. contrafuga) Vezi definitia »