Definita cuvantului terțiar
TERȚIÁR, -Ă, terțiari, -e, adj. 1. Care reprezintă stadiul al treilea sau faza a treia în dezvoltarea unui lucru. 2. (În sintagma) Eră terțiară (și substantivat, n.) = perioadă geologică caracterizată prin mari prăbușiri ale scoarței terestre, care au dat naștere mărilor de azi și au făcut să apară lanțuri întregi de munți. [Pr.: -ți-ar] – Din fr. tertiaire, lat. tertiarius.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu terțiar
mojár (mojáre), s. n. – Piuliță, vas pentru mărunțit. – Var. mo(a)jer. Mag. mozsar, din germ. Mörser (Cihac, II, 516; Candrea; Gáldi, Dict., 146); în Trans. Vezi definitia »
EBOȘOÁR, eboșoare, s. n. 1. Spatulă din lemn, fier sau os, cu care sculptorii modelează argila, ceara etc. 2. daltă folosită de olari, dulgheri etc. – Din fr. ébauchoir. Vezi definitia »
UZUFRUCTUÁR, -Ă s. m. f. deținător al unui drept de uzufruct. (< lat. usufructuarius, după fr. usufruitier) Vezi definitia »
canár adj. – În expresia (înv.) zahăr canar, zahăr din Canare, zahăr rafinat. De la Canarias, prin intermediul terminologiei comerciale orientale. Vezi definitia »
cântar, cântare s. n. aparatul genital bârbătesc (cu penisul erect plasat între testicule). Vezi definitia »