MONONUCLEÁRĂ, mononucleare, s. f. Globulă albă a sângelui cu un singur nucleu. [Pr.: -cle-a-] – Din fr. mononucléaire. Vezi definitia »

CĂRĂRÚICĂ, cărăruici, s. f. Cărăruie. – Cărare + suf. -uică. Vezi definitia »

VOCÁLĂ s. f. sunet al vorbirii la a cărui articulare aerul din laringe iese liber, fără să întâlnească nici un obstacol; semn grafic, literă reprezentând un asemenea sunet. (< lat. vocalis, germ. Vokal) Vezi definitia »

PREEMINÉNȚĂ s.f. Superioritate netă. [Pron. -pre-e-. / cf. fr. prééminence, lat. praeeminentia]. Vezi definitia »

condoroáică, condoroáice, s.f. (reg.) femeie îndrăcită, drăcoaică. Vezi definitia »