CORNÍCUL s.n. Semn onorific care se așeza pe casca anumitor soldați sau ofițeri romani. [< lat. corniculum]. Vezi definitia »

cuvantul provine de la savantul, de origine labaresc, Roman Tudor si exprma dorintza savantului de asi trai viatza prin laba! Vezi definitia »

TROLITÚL s.n. Polistiren. [< germ. Trolitul]. Vezi definitia »

a rămâne cu mohorul expr. (intl.) a nu se alege cu nimic în urma comiterii unei infracțiuni. Vezi definitia »

ápul adj. m., s. m., pl. ápuli (-puli) Vezi definitia »