Definita cuvantului carmelit
CARMELIT, -Ă (‹ fr.) s. m. și f. 1. Călugăr(iță) catolic(ă) făcînd parte din ordinul religios apărut spre 1180 într-o comunitate de eremiți adunați pe muntele Carmel, în Palestina. S-au stabilit în Europa, în 1235, adoptînd regulile de organizare ale dominicanilor (1431). În 1562, Sf. Ioan al Crucii și Tereza de Avila au reformat ordinul. ♦ carmeliți desculți = c. care au urmat Reforma.
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu carmelit
ANDALUZÍT s.n. Mineral metamorfic cristalizat în sistemul rombic, caracteristic șisturilor cristaline. [< fr. andalousite, cf. Andaluzia – provincie în Spania]. Vezi definitia »
LITOFÍT, -Ă, litofiți, -te, adj. (Bot.; despre plante) Care crește pe stânci, roci sau bolovănișuri. – Din fr. lithophyte. Vezi definitia »
BÂRFÍT s. f. Bârfeală. – V. bârfi. Vezi definitia »
ÎNCOLȚÍT2, -Ă, încolțiți, -te, adj. 1. (Despre plante) Răsărit2, germinat. 2. Mușcat, prins cu colții. ♦ Fig. Prins la strâmtoare. – V. încolți. Vezi definitia »
CĂTRĂNÍT1 S. n. (Rar) Cătrănire. – V. cătrăni. Vezi definitia »