NISTÁGMUS s. n. mișcare oscilatorie ritmică și involuntară a globilor oculari. (< fr. nystagmus) Vezi definitia »

DUS¹ s. n. (Rar) Faptul de a (se) duce; plecare. – V. duce. Vezi definitia »

COMPÚS, -Ă, compuși, -se, adj., s. m. 1. Adj. Alcătuit din mai multe părți sau elemente; combinat. ◊ (Muz.) Măsură compusă = măsură formată din fracțiuni ale măsurii simple. (Gram.) Timp compus = timp format cu ajutorul unui verb auxiliar. (Bot.) Frunză compusă = frunză cu limbul constituit din mai multe foliole, dispuse pe un ax principal. Inflorescență compusă = inflorescență constituită din mai multe inflorescențe simple. Fruct compus = fruct constituit din mai multe fructe concrescute pe aceeași axă. 2. S. m. (Chim.) Combinație (4); corp compus (1). – V. compune. Vezi definitia »

INTRODÚS, -Ă, introduși, -se, adj. (Despre oameni) Care are relații cu multă lume. ♦ Care cunoaște bine și amănunțit o problemă. – V. introduce. Vezi definitia »

FUS², fusuri, s. n. (În industria pielăriei) Unitate de măsură pentru piele, egală cu 929 cm²; bucată de piele având această suprafață. [Pl. și: fuse] – Din germ. Fuss. Vezi definitia »