Definita cuvantului sfârtecar
sfârtecar, sfârtecari s. m. pl. (intl.) persoană are obișnuiește să se bată cu cuțitul; criminal care folosește arme albe.
Sursa: Argou
Sursa: Argou
Cuvinte ce rimeaza cu sfârtecar
MOTOCÁR s. n. cărucior cu motor pentru transportul de mărfuri. (< it. motocarro) Vezi definitia »
BOJOGÁR, bojogari, s. m. (Rar) Borfaș. – Bojog + suf. -ar. Vezi definitia »
BILIÁR, -Ă, biliari, -e, adj. Care se referă la bilă1. [Pr.: -li-ar] – Fr. biliaire. Vezi definitia »
TARTÁR, tartaruri, s. n. (În mitologia antică) Loc așezat în fundul infernului, în care se presupunea că erau chinuiți cei care păcătuiau față de zei: (în credința creștină) iad, infern. – Slav (v. sl. tartarŭ din gr.). Vezi definitia »
COȘMÁR s. n. vis cu senzații de apăsare și de înăbușire, vis urât; viziune înfricoșătoare, obsesie. ◊ (fam.) stare de grijă apăsătoare, obsedantă. (< fr. cauchemar) Vezi definitia »