Definita cuvantului carpentaria
CARPENTARIA [ca:pəntéreiə], golf larg la M. Arafura în N Australiei, cu ape puțin adînci și numeroase ins., situat între Pen. Cape York (la E) și Arnhem (la V); 328 mii km2; lungime: 600 km. Ad. max.: 71 m. Salinitate medie: 34,8‰. Maree max.: 3,2 m.
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu carpentaria
zvăpăiá (a se ~) (rar) vb. refl., ind. prez. 3 se zvắpăie, imperf. 3 sg. se zvăpăiá conj. prez. 3 să se zvắpăie Vezi definitia »
DIA- Element prim de compunere savantă cu semnificația „peste”, „prin”, „între”, „cu”. [Pron. di-a-. / < gr. dia – prin, peste]. Vezi definitia »
familia lexicala a unui cuvant se intelege totalitatea cuvintelor formare prin derivare, compunere si prin schimbarea valorii gramaticale la acelasi cuvant de baza Vezi definitia »
mîngîiá (mấngâi, mângâiát), vb. – 1. A consola, a încuraja. – 2. A dezmierda, a alinta. Gr. μαγγανεύω „a folosi băuturi fermentate”, probabil prin intermediul unui lat. *manganiāre (Cihac, Principii, 146; Șeineanu, Semasiol., 13; Murnu, 34; Candrea-Dens., 1131; Diculescu, Elementele, 474; Rohlfs, EWUG 1291; REW 5297; Rosetti, II, 68), cf. calabr. manganῑare „a sparge, a toci”. Der. din sl. mąžati sę „a se consola” (Cihac, II, 197), nu e posibilă. Cuvînt de uz genral, afară de Trans. de N. (ALR, I, 235). Der. mîngîiere, s. f. (dezmierdare; consolare); mîngîietor, adj. (care mîngâie, consolează); mîngîios, adj. (consolator; delicat, afectuos); nemîngîiat, adj. (neconsolat); mîngănietură, s. f. (consolare), înv., apare în Palia de la 1581. Vezi definitia »
etimologia cuvantului vine din limba greaca actuala de la cuvantul „vierme”, σκουλήκι. Se refera in principal la organul sexual masculin.
Asta e sa cititi voi, nu sa treceti la definitii, dar ma amuza pudibonderia lingvistilor care se ocupa de dictionare, mai ales ale moldovenilor de la Litera, international sau nu. Vezi definitia »