VANÁDIU s. n. metal dur, casant, cenușiu, folosit la elaborarea unor oțeluri speciale. (< fr. vanadium) Vezi definitia »

RIZÓBIU s. m. bacterie care trăiește în simbioză pe rădăcinile leguminoaselor, formând nodozități. (< fr. rhizobium) Vezi definitia »

hertíu, hertíi, s.m. (reg., înv.) 1. sacul în care se stoarce uleiul din sămânță. 2. (la sg.) pânză ordinară nenălbită. Vezi definitia »

ZGLOBÍU, -ÍE, zglobii, adj. Vioi, sprinten, zburdalnic. ♦ (Despre dansuri) Cu un ritm vioi, săltăreț, vesel. – Din sl. zlobivŭ. Vezi definitia »

PROLÚVIU s.n. 1. (Liv.) Inundație mare, diluviu; potop. 2. (Geol.) Depozit sedimentar detritic friabil, format la baza pantelor, sub formă de conuri de dejecție, din fragmente de minerale și de roci transportate de curenți. [Pron. -viu. / cf. germ. Proluvium, it. proluvio, lat. proluvium]. Vezi definitia »