SECERÍȘ, secerișuri, s. n. 1. Acțiunea de a secera; secerat, seceră (2). ♦ Perioadă de timp în care se seceră. 2. Recoltă (secerată). – Secera + suf. -iș. Vezi definitia »

secretaréș, secretaréși, s.m. (înv. și reg.) 1. funcționar al unei instituții publice, cu atribuții administrative variate; secretar. 2. titlu dat dregătorului care conducea lucrările unei cancelarii sau îndeplinea funcția de logofăt. Vezi definitia »

SABRETÁȘ s.n. Mic săculeț plat de piele care se purta odinioară la centiron lângă sabie la unele uniforme de cavalerie. [< fr. sabretache]. Vezi definitia »

poáleș, -ă, adj. (reg.; despre oameni și animale) mare, gras, voinic. Vezi definitia »

răcáș, răcáșuri, s.n. (reg.) 1. grămadă, tason. 2. jilip pe care alunecă lemnele. 3. proptea de scânduri. Vezi definitia »