MECÁNIC, -Ă adj. 1. Acționat de o mașină sau de un mecanism. 2. Referitor la mecanică (2) [în DN]. 3. (Despre o acțiune, un gest) Făcut automat; reflex, mașinal. // s.m. Lucrător specialist în lucrări de mecanică, în reparații de mașini, de instalații etc. ♦ Conducător al unei locomotive. [Var. mehanic, -ă adj. / cf. fr. mécanique, germ. Mechanik, lat. mechanicus, gr. mechanikos]. Vezi definitia »

ELEFANTIÁZIC, -Ă adj., s.m. și f. (Suferind) de elefantiazis. [Pron. -ti-a-. / < fr. éléphantiasique]. Vezi definitia »

STENOGRÁFIC, -Ă adj. Referitor la stenografie; înregistrat cu ajutorul stenografiei. [< fr. sténographique]. Vezi definitia »

BOBLÉTIC, -Ă, bobletici, -e, adj. (Reg.) Bobleț. – Ngr. apopliktikós. Vezi definitia »

CRIOGÉNIC, -Ă, criogenici, -ce, adj. 1. De criogenie, al criogeniei. 2. (Despre substanțe) Care produce scăderea temperaturii. [Pr.: cri-o-] – Din fr. cryogénique. Vezi definitia »