tigvoásă s.f. (reg.) strugure cu boaba albă, mare. Vezi definitia »

CÓDINĂ s. f. (Pop.) 1. Lână de calitate inferioară, tunsă de pe capul, picioarele și coada oilor. 2. Grâu de calitate inferioară, amestecat cu multe corpuri străine – Coadă + suf. -ină. Vezi definitia »

BANCHÉTĂ s.f. 1. Bancă mică fără spetează; (spec.) canapea în compartimentele vagoanelor de cale ferată. 2. Fâșie orizontală de-a lungul șanțurilor unei șosele. 3. Banchetă litorală = treaptă îngustă de abraziune formată la piciorul unei faleze. [< fr. banquette]. Vezi definitia »

DIERÉZĂ s. f. 1. disociere a unui diftong în elementele sale componente. 2. (în prozodia antică) despărțire a două picioare metrice într-un vers. 3. separare chirurgicală a țesuturilor. 4. (biol.) diviziune și multiplicare celulară. (< fr. diérèse, gr. diairesis) Vezi definitia »

ASTÚRICĂ (‹reg. Asturii, Spania) adj. Fază ~ = fază tectogenetică a megaciclului hercinic, desfășurată între Carboniferul mediu și cel superior (Westphalian/Stephanian). Vezi definitia »